creare site-uri la comanda 079953912

Reforma pieţei jocurilor norocului - un pariu pierdut de Plahotniuc

Lipsa de coerență și stabilitate legislativă în Republica Moldova a intrat aproape în obișnuință în ultimii ani, iar configurația legilor sunt determinate, în cea mai mare măsură, de grabă, promovarea intereselor de grup, amatorism și lipsa de profesionalism. 

Cel mai recent exemplu în acest sens vine din legislația jocurilor de noroc. După ce în decembrie 2016 au adoptat o nouă lege prin care au instituit monopol statului asupra acestui sector, la doar jumătate de an distanță autoritățile vin simultan cu două inițiative de schimbări importante a regulilor de joc: pe de o parte, un grup de deputați a realizat că o serie de articole din lege au nevoie de „amendamente substanțial complexe”, iar pe de altă parte Ministerul Economiei propune parteneriat public-privat pentru dezvoltarea activităților SA Loteria Națională a Moldovei și respectiv implicarea unor companii private în gestionarea pieței norocului.

Plahotniuc şi reforma jocurilor de noroc din anul 2016

Acum un an, pe 28 iunie 2016, liderul democrat Vlad Plahotniuc aducea pe agenda publică subiectul despre efectele sociale nocive ale sălilor de jocuri de noroc și a cazinourilor și promitea o “implicare personală pentru a face ordine”. 

La circa patru luni distanță, pe 22 octombrie 2016, Camera de Licenţiere decidea suspendarea tuturor licenţelor de activitate în domeniul jocurilor de noroc, iar în aceeaşi zi peste 200 de poliţişti au intrat în forţă şi au sigilat toate cazinourile şi sălile pentru jocuri de noroc din țară, sistându-le astfel activitatea.

Peste o zi, Vlad Plahotniuc reacționa, atribuindu-și succesul rezolvării problemei: „Aţi semnalat problema, iar autorităţile au acţionat corect şi categoric. Lucrurile au fost rezolvate prin închiderea sălilor, urmând ca această activitate să fie reluată doar după ce va fi strict reglementată şi vor exista modalităţi de control bine puse la punct, atât în ceea ce priveşte locurile de amplasare, cât şi privind plata taxelor la stat sau respectarea întru totul a interdicţiei privind accesul copiilor în astfel de localuri”. 

Ulterior lucrurile au evoluat extrem de rapid și sub aspectul schimbării legislației, iar deja la 16 decembrie 2016 legislația cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc a fost modificată radical prin adoptarea unei noi legi. Loteria Naţionala a Moldovei, care în trecut deținea monopolul doar la organizarea şi desfăşurarea de loterii naţionale pe întreg teritoriu al ţării, obţine şi dreptul exclusiv de a gestiona toate activităţile de jocuri de noroc, cu excepţia cazinourilor.

Reforma anihilată cu o contra-reformă

Autorii unei inițiative, 8 deputați chiar din tabăra lui Plahotniuc, își argumentează proiectul de modificare a legii cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc în modul următor: „…în scopul perfecționării cadrului normativ primar în domeniu prin prisma aquis-ului comunitar și bunelor practici internaționale (în special României, Bulgariei, Ungariei etc), în ceia ce ține de reglementarea, organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc”, motiv pentru care proiectul „intervine cu amendamente substanțial complexe” la câteva articole din lege. 

În acest context apare întrebarea firească ce i-a împiedicat pe deputați să preia cele mai bune practici europene cu jumătate de an în urmă, mai ales că și în nota informativă de la adoptarea legii din decembrie autorii menționau că „atenție deosebită a fost acordată examinării legislației privind organizarea jocurilor de noroc în diferite țări și compararea ultimei cu legislația în vigoare a acestui gen în Republica Moldova”.

La o analiză mai minuțioasă a modificărilor propuse de legiuitori putem deduce că cele mai multe din ele vizează scoaterea unor restricții și facilitarea activității operaționale a organizatorilor jocurilor de noroc, autorii recunoscând că în legea adoptată la finele anului trecut pe alocuri s-a făcut exces de zel în impunerea de restricții și condiționalități.

Spre exemplu, autorii propun modificarea noțiunii „punct de vânzare a mijloacelor de joc specifice” astfel încât pentru loteria momentană (jocurile loto) să fie permisă folosirea tuturor canalelor de distribuție obișnuite prin diferite puncte de vânzare, cum ar fi: magazine, chioșcuri, centre comerciale, vânzători cu amănuntul etc., întrucât aceasta este „practica dominantă în Uniunea Europeană” și a fost demonstrat ca fiind „unicul mod funcțional de distribuire”.

Prin intențiile de modificare a articolului 12 din lege se intenționează de a oferi condiții mai lejere pentru jocurile cu risc social scăzut (pariurile, loteriile), afișarea Regulilor de desfășurare a jocurilor de noroc, licențele sau copiile autorizate fiind obligatorii de a fi afișate doar pe pagina oficială web. 

Această modificare va permite distribuția și derularea acestor jocuri și în locații ce nu sunt dedicate exclusiv activităților de joc de noroc. După cum constată autorii, în practica europeană jocurile cu risc social scăzut „de regulă se distribuie prin puncte unde activitatea în cauză este complementară la alte activități cum ar fi vânzarea de diferite bunuri sau servicii, și ținute de comercianți independenți, în baza unor contracte de distribuție”.

La pariuri și loterie – din nou de la 18 ani

Totodată, autorii propun diferențierea limitei de vârstă minimă pentru participarea la jocurile de noroc, astfel încât pentru cele cu risc social ridicat să rămână la nivelul actual de 21 de ani, în timp ce pentru jocurile cu risc social scăzut vârsta minimă să scadă până la 18 ani, cum a fost și anterior. 

În expertiza anticorupție asupra acestui proiect, Centrul Național Anticorupție (CNA) se opune acestei propuneri întrucât „promovarea intereselor organizatorului jocurilor de noroc de a-şi mări profitul prin lărgirea clientelei sale din contul persoanelor sub vârsta de 21 ani contravine interesului public , or mărirea vârstei persoanelor ce pot participa la jocuri de noroc a fost stabilită tocmai pentru a reduce numărul persoanelor împătimite de jocuri de noroc, care nu au venituri stabile şi dependenţa cărora îi va determina de a săvârși diverse ilegalităţi pentru a-şi putea achita datoriile şi susţine viciul în continuare”. 

Totuși, experiența majorității statelor europene denotă că pentru jocurile cu risc social scăzut vârsta minimă de acces este 18 ani, când persoanele posedă capacitatea de exercițiu deplină, iar riscurile descrise de CNA vizează mai degrabă jocurile cu risc social sporit (cazinourile, automatele de joc).

Un alt amendament din lege asupra căruia CNA sesizează riscuri de corupție este cel de a reduce mărimea garanției financiare pentru loteriile în bani și cele cu tiraje de la 100% cât este prevăzut acum „până la 25%”. 

Potrivit expertizei CNA, „argumentele expuse în contextul motivării amendamentelor propuse nu justifică micşorarea mărimii garanţiei financiare stabilite la desfăşurarea loteriilor în bani”, iar „redacţia propusă poate tenta persoana vizată de a recurge la metode corupte pentru a determina entitatea/agentul public responsabil de a stabili condiţii adaptate convenţiei sale/a unor anumite persoane”.

Argumentele invocate de autori în acest caz sunt că „această abordare de consum nu pare a fi viabilă din punct de vedere comercial în cazul unei garanții de 100% și mai mult decât atât, deoarece organizarea loteriilor este monopol al statului, impunerea unor garanții nu este justificată”.

Deputaţii nu vor automate de joc la standarde internaţionale

O altă noutate din proiectul de lege este scoaterea obligativității ca întreprinderea producătoare a echipamentului special (sistemul informatic central şi terminalele), utilizat în jocurile de noroc, trebuie sa deţină Certificat ISO 27001 internaţional.

Potrivit autorilor, această cerință impusă tot de ei doar cu 6 luni în urmă este “una disproporționată, deoarece poate duce la unele ineficiențe care prevalează asupra unor beneficii potențiale mai degrabă teoretice decât reale”. Aceștia constată că introducând această cerință „poate îngusta numărul potențialilor furnizori ce este posibil să aibă ca rezultat majorarea nejustificată a costurilor de implementare”.

Fondul de câştig compromite funcționarea unor tipuri de jocuri de noroc

Totodată, după ce în legea adoptată în decembrie 2016, au stabilit că fondul de câștiguri pentru toate tipurile de loterii se stabileşte în mărime de cel puţin 50% din valoarea totală a biletelor vândute, acum legiuitorii moldoveni au realizat că de fapt abordarea de a stabili un prag unic a fondului de câștiguri pentru toate tipurile de loterii „compromite funcționarea jocului loto unde mizele se fac pe bază de coeficienți”, motiv pentru care acum se propune ca acest prag să fie stabilit în dependență de tipul loteriei.