creare site-uri la comanda 079953912

Donează pentru MediaNews.md

Amount:

(foto) 13 sate și nici zare de medic de familie. Cum se descurcă fără asistență medicală oamenii din Nisporeni

ăsim Oficiul Medicilor de Familie din Cristești, unul dintre satele care nu are medic de familie permanent, în starea în care l-a lăsat prăbușirea Uniunii Sovietice. Tencuiala căzută pe ici-colo de pe pereți formează dâre. Faianța cafenie de jos joacă sub pașii pacienților și mai stă ca pe fire de ață.

Veceul reprezintă tradiționala gaură în pământ de afară acoperită de o boxă din lemn. Singura sursă de apă este un robinet pe coridor, lângă cabinetul medicului de familie, iar scurgerea se face afară, într-un șanț. Cel mai mare neajuns este lipsa unui sistem de încălzire modern.

Clădirea se încălzește cu cele două sobe de lemn vechi de la etajul doi, una din cabinetul medicului de familie și alta din sala de proceduri. Pacienții stau iarna în frig și se lipesc de pereții care emană măcar ceva căldură. Clădirea este atât de veche, încât dacă deschizi geamurile aceste riscă sî cadă.

De aceea ferestrele nu pot fi spălate. În încăperea farmaciei tavanul curge pe timp de ploaie, transmite medianews.md cu referire la sanatateinfo.md.

Nimeni dintre tinerii medici nu vrea să lucreze în asemenea condiții. Asta ne confirmă medicul de familie Carolina Mătăsaru, care vine în sat de două ori pe săptămână, în zilele de luni și joi. Suntem la Cristești în ziua de joi, când se face primirea copiilor, oricum, pe holul dărăpănat așteaptă și câțiva bătrâni.

Satul are 8 gravide, 90 de copii și o populație de 1170 de persoane. Legea recomandă ca un medic de familie să acopere o populație ce nu va depăși 1.500 de persoane. Carolina Mătăsaru are pe sectorul ei din orașul Nisporeni încă 1.580 de persoane.

„Duc evidența a aproape 3.000 de persoane. Aici vin de două ori pe săptămână – luni toată ziua, iar joi doar până la 12.00, pentru că de la ora 13.00 încep primirea la Nisporeni”, explică Carolina Mătăsaru. Înainte de a veni la Cristești, acum un an, satul era deservit de medicul din satul vecin Iurceni, care venea doar odată pe săptămână. În curând, medicul din familie de la Iurceni va pleca în concediu, iar Carolina Mătăsaru să se ocupă de oamenii din cele trei sate, cu o populație de peste 4.500 de persoane.

Carolina Mătăsaru privește sceptic și cu un pic de anxietate reforma anunțată în medicina primară. Este, spune ea, din cauza că știe prea puțin despre aceasta. Deocamdată, nu s-a implementat registrul, fișa electronică a pacientului despre care se vorbește de atâția ani. Acum munca se dublează, se lucrează la registrele electronice și la cele de pe hârtie. La acestea se vor adăuga și contractele cu CNAM și centrele diagnostice și tot felul de raportări. Cea mai mare frică este ca birocrația să nu devină munca de bază a medicilor și asistenților medicali, iar pacientul să treacă pe locul doi. Totuși, dacă „va fi nevoie” se vor adapta la orice reformă.

De fapt, birocrația deja plasează pacientul pe locul doi. Ne confirmă, Angela Bulat, asistenta medicală din Cristești: „Avem foarte mult de lucru cu documentația. Sunt foarte multe formalități, suntem nevoiți să luăm registrele acasă. Sunt registre a grupelor de risc la maturi și copii, registre de evidența a bolilor. Mai avem lista fumătorilor, pacienți care au venit și au plecat. Cred că acest registru ar fi necesar să-l facem odată în an, nu în fiecare lună”, ne spune asistenta medicală care amintește și despre dările de seamă – săptămânale, lunare, trimestriale, semestriale și anuale.

Femeia scoate mapele cu registre din dulap și ne explică ce e cu ele – primirile de urgență, proba „Mantoux”, evidența populației, vaccinele, hepatitele, infecțiile respiratorii, examinările profilactice, copii până la un an care sunt alimentați natural, examinarea grupurilor de risc pentru tuberculoză. „În afara dărilor de seamă avem și cărțile pacientului. Ca să știm ce număr de îmbolnăviri avem, trebuie să le introducem în calculator cu tichet statistic și apoi în jurnal”, a explicat asistenta medicală.

Pe lângă toate acestea, majorările de salariu despre care tot trâmbița Guvernul, au trecut neobservate.

O femeie tânără a venit cu bebelușul la control. Îl cântărește pe un cântar vechi rămas de pe timpurile sovietice și îl măsoară cu ajutorul unui metru de lemn, rămas și el moștenire de la sovietici. Femeia spune că i-ar fi mai ușor să fi avut un medic care să lucreze zi de zi în sat, și nu doar o zi și jumătate pe săptămână.

„În caz că se îmbolnăvesc copiii fugim la Iurceni sau Nisporeni”, explică mama venită la control.

În total în raionul Nisporeni sunt 13 sate fără medici de familie, iar deficitul este de cel puțin 15 medici. „Am avut o femeie pe care am învățat-o medicina de familie din bugetul nostru, apoi ea ne-a întors banii și a plecat la Chișinău. O altă femeie a lucrat la noi un an. Consiliul Raional i-a dat bani adăugători față de ce dă Guvernul pentru tineri specialiști. I-a dat 50.000 de lei, ea i-a întors înapoi și s-a dus să lucreze în Italia. Am avut o soră medicală în Valea Trestieni, acolo nici asistentă, nici doctor nu-i. Ea a lucrat trei ani în acel sat și-i mai rămăsese o lună ca să nu întoarcă banii înapoi Guvernului, ea nu a avut răbdare și a întors 30.000 de lei înapoi și a plecat în Israel”, explică Tabacaru. O asistentă medicală din sat are un salariu de cel mult 3.000 de lei.

Citește și:

Media

Go to top